Un moment de liniste... sau poate nu...

[Anaella L. Hathway]

Ce bine ca ma intrebase ceva. Poate ne imprieteneam cumva. Au nu tineam seama de varsta si casa.
-" Cant la pian, vioara. Vocea mea suna groaznic! " am spus eu incercand sa o mai sot din depresie pe Tamara.
Nu am prea reusit. Se adanci mai mult in gandurile sale adanci. Probabil si ea simtea o durere asa cum simteam eu. Poate si ea era trista ca a pierdut pe cineva drag. Sau poate era suparata pe cineva. Poate ura pe cineva. Cine stie? Doar ea. Avand in vedere faptul ca ea m-a intrebat ceva am intrebat-o si eu:
-" Ai sange pur? Eu il am semi-pur si ma bucur de asta. " Mi-am pus capul in genunchi asteptand sa-mi raspunda la intrebare. Eram curioasa in ce parte o s-o ia discutia noastra. Speram totusi sa ne intelegem. Nu aveam multi prieteni Astropufi sau astropufi care vroiau la Viperini. Cu toate ca unii Viperimi ma enervau aveam ceva prieteni si printre ei. Poate ea este o persoana buna sub mantia ei de duritate.