Pursuit of Hope

[Bell Evans]

• Incepea sa simta frigul de afara patrunzand in tunelul nesfarsit; intunericul devenea mai putin dens, strabatut de raze plapande de lumina. Nu era prea sigura daca erau de la luna, sau de la bagheta lui Raizen; in orice caz, era recunoscatoare ca in curand avea sa se intoarca in Padure. Chiar daca acolo era frig si probabil ningea, macar scapase de inchisoarea subterana.
  
  Simti in curand atingerea de gheata a fulgilor de nea si vantul aspru care ii ciufuli cateva suvite de par; ajunse la capatul tunelului, si il vazu pe Raizen.
  "-Hey" chicoti el.
  Zambea, deci era de bine; o ajuta sa iasa, dupa care se intinse din nou pe zapada rascolita.
  Tanara privi in jur, cautand orice semn care sa ii conduca la Devoratori.
  
  Insa nu vazu prea multe indicii care sa ii ajute; spera ca macar Harry sa fie inca in Padure. Se ridica, iar Raiz o privi incurcat.
  "-Gata pauza de odihna" remarca ea, razand.
  Desi nu aveau prea multe motive sa fie fericiti, tensiunea dintre ei disparuse; iar locul ei fu luat de un sentiment de buna-voie.
  "-Hai sa'l gasim pe Potter" murmura tanarul, ridicandu'se si el.
  
  Incepusera sa mearga din nou printre copacii imbracati in mantii argintii de cristale de gheata; fulgii de nea ii acopereau incet incet, prefacandu'se in modele complicate ce se nasteau pe pelerinele lor negre.
  "-Am uitat sa'ti zic ceva..cat am stat acolo jos, deasupra noastra timpul a inghetat" mormai Raizen.
  Privi luna ce trona impetuoasa pe cerul de alabastru si ofta; ramasese in acelasi loc.
  "-Nu conteaza" spuse ea. Zambi, continuand sa mearga. "Il vom gasi; si atunci ni se va rascumpara tot chinul asta" continua tanara.