Silent night

[Odette B. Malfoy]

Nu mai facusem de mult timp o vizita in Sala Armurilor si m-am gandit ca ar fi distractiv sa trec pe acolo. Si asa vroiam sa stau putin singura. Soarele tocmai apusese iar lumina din in castel era slaba. De acum se intuneca iar daca m-ar fi prins ingrijitorul sau un profesor as fi intrat in probleme dar nu prea imi pasa de asta.
Am ajuns in fata usii si am deschis-o cu putere intrand in sala. Spre marea mea surprindere mai era cineva acolo. Era o cercetasa. 'De ce eu!?' m-am intrebat in gand. De ce mereu cand vroiam sa merg undeva sa fiu singura ma intalneam cu cei de la cercetasi nu puteam sa-mi dau seama. Am oftat putrnic si am trantit usa dupa mine facand galagie. Cateva tablouri incepura sa comenteze. Si cercetasa era intoarsa spre ele probabil ca si la ea comentara.
"Nu va sta bine acolo unde sunteti? Ati vrea sa va dau jos de acolo sa va duc intr-o magazie sau sa va distrug?"am intrebat cu bagheta indreptata spre tablouri. Acestea mai comantara ceva apoi mi-am lasat apoi bagheta in jos fara sa o bag in buzunar si apoi am auzit un comentariu dinspre un tablou:
"Cei de la Viperini... asa vor fi mereu." spuse persoana din tablou.
"Da asa vom fi mereu nu stiu cu ce te deranjeaza pe tine"am zis dandu-mi ochii peste cap.
Am lsat tablourile sa vorbeasca singure apoi m-am intors spre Cercetasa. Aceasta ma privea cu ochii mari nestiind ce sa spuna. Parea mai mica decat mine cam in anul II. Am privit-o rece si apoi am intrebat pe un ton glacial:
"Tu ce cauti aici?"