If we ever meet again

[Bell Evans]

• Inghiti in sec, amintindu'si de acea seara neagra. Pentru Porrin, cat si pentru ea. Niciunul din ei nu reusise sa'si duca scopul pana la capat. Fiecare intampinase probleme.
  Se gandi la Meredith si zambi; macar ea era in siguranta, la Hogwarts. Atata satisfactie sa aiba si ea. Isi imagina ca daca ar fi murit, Mer nu s'ar fi lasat si ar fi cautat horcrux'ul pana cand l'ar fi gasit. Zambi slab la acest gand, iar Charles ridica o spranceana.
  
  "-Esti exact ca el" sopti Bell.
  Vru sa intrebe ca cine, dar cercetasa ii taie vorba.
  "-..exact ca Voldemort in ceea ce priveste conceptul despre iubire si prietenie; habar nu ai ce inseamna sa fi pretuit de cineva..habar nu ai de ce inseamna sa ai pe cineva care sa te iubeasca asa cum esti. Sa iti accepte defectele si sa nu se lase condus de ele in ceea ce priveste relatia bazata pe respect si afectiune. Poate ai puteri si cunostinte in Magia Neagra. Dar nu vad cum te'ar ajuta asta sa fi fericit" continua ea, cu un zambet plin de satisfactie.
  
  Stia ca probabil avea sa regrete ce spusese; dar era adevarat.
  "-Crucio!" urla Charles, ca ars.
  "-Protego!" replica cercetasa.
  Exact la timp..scapase ca prin urechile acului. Si trebuia sa fie atenta; data viitoare, Charles avea sa atace strategic.
  "-Nu inteleg de ce nu te obisnuiesti cu ideea ca esti demn de mila si de nimic altceva" murmura Bell.
  Iubea asta; adora sa il chinuie, sa il faca si pe el sa simta ce a simtit Hayden in momentul cand i'a indreptat bagheta spre pieptul neprotejat.