Don't leave me behind

[Effy K. Dietrich]

Era aşa uşurată când citise acele cuvinte: ,,Nu este un Horcrux." Chiar nu dorea să dea peste aşa ceva, cel puţin până nu se acomoda destul cu magia şi vrăjile. Un zâmbet îi însenină chipul ca de porţelan. Aproape toate îndoieliele cu privire la caiet dispărură când Eveline comfirmase povestea.
Se întreba ce simte acum. Deşi nu era sigură, ceva îi zicea să era surprinsă, dar într-un mod plăcut. Chiar dacă nu ştia foarte multe despre această Serena, sau unde era acum era convinsă că îi era dor de ea. În fond era sora ei. Familia rămâne mereu priorotară indiferent de situaţie şi obstacole. Se întreba dacă cumva Serena lăsase acel caiet special pentru sora ei, sua dacă era o coincidenţă că îl găsise tocmai ea.
Citi şi ultimele rânduri scrise. Clovni? Asta era cu adevărat amuzant. De fapt, dacă se gândea bine nu prea avea dreptul să râdă. Şi ea avusese şi încă avea fobii mai mult sau mai puţin ciudate.
,,Clovni?" întrebă cu un zâmbet amuzant întins pe chip.