Silent night

[Odette B. Malfoy]

"Aveai o privire speriata pana acum cateva secunde."am zis ridicand din umeri.
Cel mai tare ma enerva ca Elizbeth era foarte calma nu am intalnit persoane atat de calme. Totusi nu mai eram nici eu atat de nervoasa ca la inceput dar era ceva care ma deranja simteam ca e cineva in umbra care ma priveste care e gata sa ma atace, gata sa ma omoare. Banuiam deja cine e numai un idiot putea sa-si faca prezenta simtita asa. Tamara prietena mea cea mai buna care imi era ca o sora ma invatase ceva. Am inchis ochii concentrandu-ma apoi m-am ridicat in picioare am facut repede o miscare din bagheta distrugand o armura. Aceasta exploda in mii de bucatele facand-o pe Elizabeth sa tresara. In locul armurii aparau un barbat al carui chip il cunosteam prea bine. Avea o infatisare oribila din cauza ca statuse mult timp la Azkaban. Acum pentru ca i-am naruit planurile ma vana si pe mine.
"Bravo.Sunt uimit."spuse acesta zambind batjocritor.
L-am privit cu ura apoi fara sa stau pe ganduri sau sa imi fie teama ca Elizabeth avea sa ma spuna am indreptat bagheta spre Porrin strigand Crucio. Acesta cazu urland de durere. Am vrut sa mai rostesc odata blestemul de neirtat dar Cercetasa ma opri. Aceasta ma intreba ce am cu bietul om si de ce naiba foloseam eu vraji interzise in scoala.
"Nu-l cunosti."am spus eu printre dinti.