-Trezirea.

[Rosalie Vivienne Alden]

M-am apropiat de Tamara transmitandu-i ca sunt bine,ca daca plec o voi face singura,nu trebuie sa se gandeasca intr-un anume fel la cum ma simt eu. Acum eram intr-adevar confuza in ceea ce priveste viitorul apropiat. Nu stiam ce sa ii spun, de fapt practic nici macar nu cunosteam intreaga poveste. Ei bine .. probabil ca nici nu ma intereseaza direct pe mine,asa ca am preferat sa tac , sa nu ma bag in seama,in discutiile lor. Nici macar nu m-am uitat la cei din jurul meu ,insa , stand aproape de usa intredeschisa mi-am mutat privirea la cerul intunecat,care imi transmitea fiori. O singura stea imi atrase atentia intr-un mod placut si mi-am dat seama imediat ca Jake este alaturi de mine din nou. Exact in aceste momente imi este cel mai dor de el. O lacrima mi se prelinse pe obraz. Nu imi vine sa cred ca si dupa atatia ani inca mai plang .. si da,inca il mai iubesc! A fost cea mai importanta fiinta din viata mea,a fost mereu aproape de mine si stiu ca si acum este de acolo de sus!

Asa as vrea sa stiu ce parere are despre prietenii mei. Nu pot sa nu imi imaginez ca acum as fi fost casatorita cu el,nu pot sa nu ma intreb cum ar fi fost viata noastra si acum... Totul a fost prea dureros si desi au trecut ani buni stiu ca intr-un final eu voi face dreptatea in locul sau,desi probabil ca nu ar fi vrut sa fie neaparat asa. Imi este frica de faptul ca dupa ce il voi razbuna nu va mai fi alaturi de mine,insa stiu,am incredere ca de fapt nu va fi asa.