Here we go...

[Tess A. Lloyd]

Desert. Desert. Desert. Prajituri... Tarte... Fursecuri, dulceturi, torturi, inghetate... Abia astepta sa ajunga la masa. Deja in capsorul ei se invarteau platouri cu prajituri cu ciocolata si caramel, torturi gigantice, cu fructe, cu frisca, cu fondant, cu ciocolata alba, cupe cu inghetata, cupe cu budnci si creme, ah... 'De-am ajunge mai repede la masa...'
O urma pe fata catre masa spre care mergea. Ce coincidenta, era chiar cea aleasa de ea prin cea mai sigura metoda existenta. 'Mda... Silabele astea magice nu dau niciodata gres.' Probabil ca daca nu ar fi fost cam multa lume pe acolo, ar fi inceput sa alerge, numai ca sa fie sigura ca mai apuca o prajitura. In niciun caz nu dorea sa le piarda.
Inca de mica avusese o afinitate pentru orice dulce. Era pasionata de ele. Invatase sa le prepare, invatase sa le deosebeasca pe cele fine de cele mai putin profesional preparate, sa le aprecieze pe fiecare. De fapt, in planurile ei de viitor se contura o posibila cariera de cofetar. Cu siguranta, asta i-ar fi placut foarte mult sa faca. Sa-si petreaca intreaga viata alaturi de ce iubeste mai mult. Ce poate fi mai frumos, mai... delicios? Isi amintea de expresiile parintilor si prietenilor cand ii gustau prajiturile. Si isi amintea si de ceea c esimtea cand ii vedea multumiti sau cand le primea complimentele. Asta era, intr-adevar, ceva nepretuit. Dar soarta avusese alte planuri pentru ea... O aruncase intr-o lume necunoscuta, in care aproape nimeni nu mai credea. Asta fusese doar o atentionare din partea divinitatii, care-i transmitea ca viitorul ei, ca si al omenirii, nu este gestionat de ea. Destinul e ceva mult mai presus de oameni si de intelegerea lor limitata. Nicio fiinta pamanteana nu are puterea de a-l controla, iar incercarile sunt sortite esecului. Exact asta patise si ea, si fusese fosrtata sa coboare de pe o scara spre viitor, si pusa sa urce pe alta. 'Prima treapta, acum...
Se apropie de noua ei prietena. "Hey... Cred ca nu ne-am cunoscut inca..." Intinse mana spre ea. "Eu sunt Tess. Sunt noua... Zambi, osciland intre a rade si a nu rade. "... desi cred ca ti-ai dat seama, deja." termina ea, volumul vocii ei descrescand pe masura ce vorbea. Rosi, dar foarte putin vizibil.


OOC: Scuze de intarzierea de cam o saptamana...