Last Year

[Bell Evans]

• Cercetasa zambi; fusesera cei mai frumosi ani din viata ei.
  "-Dar nu regret nici macar o clipa din ei" chicoti ea.
  Alice isi dadu ochii peste cap, surazand la randul sau. Era ceva magnific pentru ea sa'si petreaca timpul in compania astropufei. De parca toate grijile erau incuiate intr'un coltisor al mintii, iar fericirea si voia-buna domnea deasupra lor. Nu puteai compara sentimentul de a sta cu cel mai bun prieten pe malul lacului cu nimic altceva. Poate doar cu o escapada nocturna, plina de adrenalina. Dar totusi - asta era mult mai relaxant.
  
  "-O sa'mi lipseasca toate astea" remarca Bell, brusc.
  Alice se intoarse spre ea, cu o expresie ingrijorata; facea mereu asa cand o auzea pe cercetasa oftand, sau simtindu'se mai rau. Stia mereu cand ceva era in neregula cu prietena sa.
  "-Dar nu pleci de la castel" afirma astropufa, serioasa.
  Nici macar nu sunase ca o intrebare; ci mai degraba ca un ordin. Bell incepu sa rada.
  "-Nu, nu plec" chicoti ea.
  "-Ma gandeam eu.." medita Al, cu un zambet amuzat.
  
  Stia ca inca mai avea timp sa renunte; sa se razgandeasca. Dar nu era genul de persoana care spune ca face un lucru, iar apoi nu'l mai face. Isi daduse cuvantul - daca putea spune asa - si avea sa se tina de promisiune. Insa cel mai mult avea sa ii fie dor de cercetasi. De orele petrecute alaturi de ei in Turn, distrandu'se sau facandu'si temele. Totul se va schimba de acum; din anul ce avea sa vina..