The song of the nature

[Eliza G. Blest]

Intuneric , liniste , doar zgomotul pasilor si rasuflarea unei persoane se auzea . Printre crengile copacilor , se vedeau vag razele lunii . In departare se auzea incet , cursul unui rau . Faptura se indreptase intr-acolo . In fata , se zari un lac , in care luna plina se reflecta intransa . Copacii ,il acopereau cu crengile lor , cu frunze mari si subtiri , parca cerand mila, plangand , tristi . Cateva pasari se oprira , deasupra lacului , parca analizandu-l , pe urma zburau cat puteau de repede .

Faptura se apropiase de lac , cu pasi marunti . Isi daduse roba jos , aruncand-o intr-o parte . Privise in jos . Apa ii reintoarse privirea . O persoana cu parul negru , lung , ii acoperea un ochi , celalalt fiind de un mov aprins , ciudat si straniu . Purta o camasa verzuie cu manecile trase pana la cot si cu manusi lungi , negre , cu stema Viperinilor pe ele . Pantalonii , stramti , straluceau in nuante rosiatice - violete .

Se privise uimita . Avea chipul palid . Ca si cum i se intamplase ceva ciudat . Ce n-ar putea fi ciudat la mine ? Oare de ce sunt aici ? Ce caut eu in universul acesta ? Care imi este scopul ? Miile de intrebari nu-i dadeau pace . Se asezase in stil turcesc , in semn de meditatie . Admira cerul , intotdeauna acelasi , dar intotdeauna atat de diferit , de parca ar fi din alta lume . O linie violeta traversa cerul de o parte si alta Ce o fi insemnand aceasta linie ?

Deodata , un sunet ciudat , de pian , se auzea foarte incet . Era o melodie calma , ceea ce o dusese pe fata in cele mai adanci amintiri . Brusc , se auzi un zgomot de frunze calcate . Cineva se afla prin apropiere . Eliza asteptase cu urechile incordate .