|
|
10 Apr 2011, 03:38
(This post was last modified: 10 Apr 2011, 03:42 by Raizen Isildur.)
|
|
Raizen Isildur
|
Posts: 3,826
RP Posts: 353
Joined: Jan 2008
Reputation:
95
Casa: Astropufi
Galeoni: 1976
|
|
- Îl vom găsi.. repetă Raizen în gând. Continuară să meargă în dispoziții total opuse. Bell părea foarte optimistă, însă el era sceptic. Puteau doar ei doi să învingă Devoratorii ? Trebuiau sa creadă într-un miracol. Ori poate că își subestima abilitațile magice.
Raizen nu știa de cât timp urmăreau urmele lăsate de Devoratori. Trecuse pe puțin o jumătate de ceas. Vântul adia ușor purtând zăpada prin aer, ca pe praf. Chiar semăna cu o zi în deșert. Doar că era noapte... iar acesta era un deșert alb și întunecat. Frigul se înăsprise, lăsând pădurea fără viață. Nicio făptură nu se încumeta să iasă din viziună. Era pustiu. Straniu de pustiu.
„Știi.. eu și Kayla ne căsătorim..” zise Raizen. Dădu să continue însă inima îi stătu în loc. Și Bell observă, întrucât nu mai scotea niciun sunet. Amândoi stăteau crispați atenți la perechea de ochi galbeni care îi privea pătrunzător. Chiar atunci luna se iți printre norii negri care se dădură la o parte doar cât să-i facă loc acesteia să strălucească. Un urlet lung scutură toată pădurea. La scurt timp mai multe perechi de ochi galbeni i se alăturară. Luna intră din nou în nori și haita de lupi tâșni din întuneric drept în fața celor doi prieteni. „Ei bine, va trebui să lăsăm discuția asta pentru altă dată” zise Raizen încet, printre dinți.
Raizen se dădu un pas înapoi, așteptând în orice secundă ca lupul ce stătea cel mai în față să sară la beregată lui. Era cu siguranță liderul haitei, era mai mare și mai bătrân decât toți cei din spatele său. Mârâi arătându-și dinții. Se lăsă pe picioarele din spate și sări. Raizen înlemni, inima îi bătea mai să-i spargă pieptul. Însă lupul trecu pe lângă el. Ceilalți rămaseră pe loc. Liderul haite se uită înapoi parcă așteptând ceva.
„Cred că vrea să îl urmăm” zise Raizen.
„Ești nebun !? Dacă vrea să ne ducă într-un loc ascuns și să ne facă harachiri !?”
„Și ce îl oprește să facă asta chiar acum ?”
Bells se uită o clipă la el după care îi făcu semn cu mâna, să pornească el primul. De îndată ce se îndreptă spre lup, acesta o luă din loc. Restul haitei îi urmau din spate, mârâind când cei doi se mișcau prea încet. Era posibil ca urma aceea să fi fost o altă capcană ? Se săturase de capcane. Speranța luă ființă în el. Era o șansă ca lupii să îi ducă la Harry... mică, însă era. Spera să nu fie și asta o altă capcană.
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|
|