Dorinte si Adevaruri.

[Eliza G. Blest]

Eliza numai statu pee ganduri . Iesise de sub pelerina , si fugise spre usa . Filch intrase , cu pisica nelipsita dupa el Un poc! rasunator se auzise in toata sala . Eliza ii trasese paznicului , un picior in piept , aruncandu-l spre peretele din spatele oglinzii , pierzindu-si cunostinta .
Asa ! Acum Snorri , sper ca nu am gresit . Te poti uita in oglinda . Dar te-as ruga sa imi asculti sfatul . Oglinda asta e o falsifitate . Nu e nici minciuna nici adevar atat si realitate cat si fantezie . Mai inainte ai spus ca verisoara ta a fost torturata , asta inseamna , ca ceea ce vezi in oglinda , e numai minciuna . Si tu stii asta cel mai bine . Haide ! Eu una nu am de gand sa ma intalnesc cu Plesneala , sau cu un alt profesor spusese ea , luand-o pe fata de mana , tragand-o dupa ea .