I need to relax...

[Effy K. Dietrich]

Stătea pe un fotoliu citind cu interes dintr-o carte, cartea ei preferată. Era adevărat că deja o citise de cinci ori şi ştia aproape toate replicile personajelor, dar îi plăcea prea mult pentru a nu o reciti a şase-a oară. Adora acea carte pentru că regăsea în personajul principal, în gesturile, personalitatea şi modul de a gândi.
Uşa se deschise cu un scârţâit inundând camera cu lumina de pe hol. Nu se aştepta să vină cineva atunci în Camera Necesiţăţii, dar dacă se gândea bine nici nu se aşteptase ca ea, o simplă Încuiată să fie cu adevărat vrăjitoare. Se ridică instantaneu de pe fotoliu scoţându-şi bagheta. Era aproape sigură că cel ce intrase era un profesor , dar ca de obicei se înşela.

OOC: Sper că nu te superi că am continuat eu