To be continued

[Effy K. Dietrich]

Elizabeth privi o clipă clădirea impunătoare. Era mai mare decât orice spital văzuse ea în întreaga sa viaţă , iar stilul acela clasic îi oferea o notă de eleganţă şi curăţenie. Compară o clipă acest spital cu unul Încuiat. Spitatale Încuiate erau cam la fel, dar totuşi mai eficiente îi păreau cele magice.
Zâmbi din colţul gurii şi intră în spital. Se bucură atunci când în loc de obişnuitul miros de clor al spitalelor Încuiate simţi aer curat , perfect respirabil. Holurile erau pustii şi chiar nimeni ce părea că lucreză acolo nu era în preajmă. Păşi precaută înainte căutând o anume sală. Paşii săi răsunau în tăcerea ce se aşternuse pe hol, iar acest lucru o înspăimânta uşor.
Chiar când crezuse că spitalul este complet gol zări o sliuetă ghemuită lângă perete . Suspinele se auzeau într-un uşor ecou, făcând-o pe Elizabeth curioasă. Se apropie cu paşi mici dar siguri de persoană şi încremeni. O privi pe cea de dinaintea ei.
,,Ema?..." Întrebă aceasta încet, aproape şoptit.
OOC: Sper că e ok că am continuat eu.