Three seconds, three days

[Rosalie Vivienne Alden]

Rosalie zambi multumita stiind ca Valentino ajunsese la timp, desi putea sa jure ca nu era tocmai meritul lui. Ceva, de fapt mai bine spus, cineva intervenise. Altcineva il trezise: ori vreun coleg de camera, ori spiridusul sau, daca avea unul ... Se vedea ca inca era obosit, ca si fosta soimeanca de altfel. La ora aceasta de obicei ar fi predat, dar in weekend obisnuia sa isi petreaca cat mai lejer zilele.

Ajunsi in fata Beauxbatonului au ramas privind privelistea din jur. Adevarul este ca Rose nu mai fusese primavara in acest loc, insa mereu exista un inceput pentru toate. Sau nu? Ei bine, ea credea ca da. Asa ca nimeni nu o opreste sa se distreze de minune intr-un weekend intr-un loc atat de indepartat de Hogwarts, de Pestera lui Godric...
"Hello!", o treizse din visare o voce.
Era a lui Valentino.