Un nouveau départ

[Astrid Eir Osmund]

• Praful se ridica de pe podeaua veche in timp ce fata inainta. Ii arunca o privire plina de dispret lui Orion care inca statea proptit in acelasi scaun de dimineata.
  “ Trebuie sa ajungem la gara” spuse fata smulgandu-i acestuia bautura din mana.
  Orion scoase un marait, iar apoi ridica bagajele stapanei. Barbatul mergea cu pasi mari si repezi parca dorind s-o lase pe fata in spate. Se parea ca stradania lui era inutila, fata mergea in ritm cu el tragand din cand in cand o gura mare de aer.
  “ Cred ca am ajuns” spuse barbatul cand vazu gara Londrei.
  “ Orion, asta nu este posibil. Pe biletul meu scrie 9 ¾. Nu am nici cea mai vaga idee cum s-a produs aceasta confuzie. Este imposibil ca acest peron sa existe” spuse indignata stapana aruncandu-i priviri uracioase servitorului sau.
  Barbatul, insa, n-o asculta. Continua sa mearga tinand strans cele doua valize de care era agatat. ’Ce prostii zice. Nu stie nici unde ii este capul.’ se gandi el amintindu-si de clipele frumoase petrecute la Hogwarts in compania colegilor sai astropufi.
  “ Orion, tu nu ma asculti. Vreau chiar acum sa te duci la directorul acestei gari si sa-i ceri explicatiile cuvenite” tipa fata la bietul servitor.
  Barbatul se uita putin dezorientat la ea, iar apoi lasa valizele pe podeaua rece a garii, chiar langa stalpul dintre peroanele 9 si 10. “ Cred ca a venit timpul sa va descurcati si singura, domnita” zise el, iar apoi pleca refuzand sa arunce vreo privire in urma.
  
  OOC: Sa continuie un viperin...