O vizita cu peripetii!

[Antoine R. Malfoy]

'Ce tampit ! Cum isi perrrmite sa mi se adrrreseze asa ?!' gandi Antoine in sinea lui, ce-i drept, putin narcisist. Cei doi viperine au Aparut exact in fata Azkabanului, asta nu era un semn bun, caci, Dementorii patrulau acolo non-stop. Un lucru era bun, Lily il invatase pe Antoine cum sa faca un patronus.

• "-Expecto Patronum !" rosti cel mai tanar dintre viperini, iar din varful baghetei sale din lem de 'cer', colorat la maner in alb-albastru, iar restul de culoarea abanosului, iesi un leu, un leu argintiu, care goni toti Dementorii ce se apropiau de ei. "Acum 'ai sa intrrram !" zise Antoine entuziasmat, deoarece i-a reusit vraja.
  "-Mai intai de toate, la ce te-ai gandit ?" intreba Daniel.
  "-Ei bine, am fost in Paris, de currrand, si m-am intalnit cu Lily, si aceasta mi-a zis sa-i sterrrg memoria ca sa nu afle niciodata ca sunt de parrrtea Orrrdinului, darrr sperrr ca n-ai nimic impotriva, nu ?" explica si intreba la urma lui, fara a primi un raspuns de la Daniel.
  "-Si ce este asa de fericit in asta ?" uimit, Daniel intreba.
  "-Este foarrrte bine, deoarrrece nu mi-am pierrrdut niciun prrrieten !" marturisi Antoine, lacrimandu-i ochiul drept. Chiar si pentru el parea ciudat, dar la asta se gandise atunci