What I've done.

[Evelyn Steel]

Eveline ramase un timp exact asa : cu o mana tinand-o pe Tamara si cu alta cu bagheta usor ridicata privind speriata si amuzata cum Dementori se invarteau in jurul acelui copac,parca cautand pe cineva.Era o purtare total ciudata asta in cazul in care Dementori gasisera pe cineva ascuns in acel copac si acum se gandeau la o modalitate de a-l scoate afara si de-ai extrage sufletul.
Eveline chicoti aproape izbugnind in ras de propria afirmatie.Nimeni nu putea sa stea ascuns intr-un copac decat daca copacul era vrajit sa arate ca unul.Si cea mai prosteasca idee : Dementorii nu gandesc.Ei actioneaza din instinct.
Tamara se facu dintr-o data rigida.Eveline o privi si vazu cum privea spre Dementori cu ochii mari.Eveline ii privi si ea si vazu ca acum inaintau usor spre ele.
"Amintire fericita,amintire fericita" isi zise Eveline in minte in timp ce ridica bagheta.Nu ii veni nimic in minte si simti cum ameteala incepe sa isi faca aparitia.Incepea sa si vada in ceata.
Apoi,dintr-o data o lumina argintie iesi de langa ea si Dementori se retrasera la fel de repede cum aparusera.Eveline isi recapata echilibru si o vazu pe Tamara care se uita in locul unde mai devreme erau cei doi Dementori cu bagheta ridicata.Eveline intelesese ca ea convocase patronusul,cel putin ea nu se pierduse.Dar fata avea un sentiment ciudat ca cei doi Dementori se vor intoarce si ca din nou,nu erau singure in padure.Spera doar sa se insele.