Scream of the wind

[Evelyn Steel]

Eveline si Rosalie stateau la lumina flacarilor albastrui asteptand inevitabilul.Trecuse o ora,dupa cum credea Eveline,de cand se daduse stingherea pe holurile castelului.Ceea ce insemna ca trebuia sa fie vreo zece noaptea.Ceea ce insemna doua ore pana la miezul noptii.Simtea ca atunci cand esti incordat orele trec mult prea repede.Aproape ca le numara pe degete.Ora unusprezece .. unusprezece jumatate .. douasprezece.
Ceasul din castel batu miezul noptii.Fetele tresarira si isi stransera mainile.Dintr-o data,focul albastrui se stinse din cauza vantului.Pomii incepura sa se clatine si ei sub puterea lui si Eveline observa luna.Acum iesise de sub nori.
Ea si Rosalie sarira in picioare,fiind una langa alta.Isi scoasera baghetele desi stiau ca nu aveau nevoie de ele.Vantul batea mai tare decat era posibil,copacii aproape ca erau scosi din radacina de puterea lui si lacul se involvura si creea mici valuri.
Apoi Eveline o simti.O prezenta malefica.Era acolo.
- Ce facem? ii striga lui Rosalie,speriata.