Magia si secretele sale...
|
10 May 2011, 16:11
(This post was last modified: 19 May 2011, 16:59 by Roran S. Thorbjörn.)
Post: #6 |
|||
|
|||
Multumesc de mesajele dragute.
Ok, da stiu ca e repede dar am scris continuarea (na ma cam plictisesc) si am incercat sa tin cont de sfaturile voastre. Spuneti-mi ce n-am facut bine. ![]() [size=2]Capitolul 2: O dimineata neobisnuita Meredith se ridica in capul oaselor. Imediat se facea ora 7 dimineata, ora la care se trezea ea de obicei pentru a ajunge la scoala. Dar nu era o dimineata obisnuita, ca toate celelalte. Simtea ca ii vine sa verse din cauza visului pe care il avuse. Nici macar nu era vis; era o viziune. Nu putea fi vis. Simtind ca, daca nu se va aseza jos, va cadea de pe picioare, Meredith se intinse inapoi in pat. Secvente ale cosmarului ii veneau in minte. Asa, cum statea fata, intinsa in pat, cu ochii strans inchisi, vizualiza din nou momentul aprinderii rugului si, de spaima, deschise ochii imediat. Era ingrozita si ametita. In toti cei cincisprezece ani ai ei nu avusese un cosmar care sa o lase cu asemenea stari. In timp ce se gandea la acest lucru, se ridica in picioare. Cand sa puna mana pe clanta, ingheta cu ochii la calendarul de pe usa. Era 12 mai. Stia ce urmeza azi: o gramada de urari de bine si cadouri si oameni care incearca sa fie politicosi cu ea. Se razgandi sa iasa afara din camera si se intoarse, se tranti in pat si isi arunca plapuma pufoasa peste cap. Mai bine cu imaginile cosmarului ei, decat cu obisnuitele clatite scarbos de dulci de la un timp, pe care mama ei le pregatea mereu de ziua ei. Ceasul electric de langa pat suna, facand-o pe Meredith sa tresara. In aceeasi clipa, usa se deschise, si cineva intra. Meredith era sigura ca era mama ei. Fata inchise ochii. -Nu vreau sa ma duc la scoala! ii striga ea de sub plapuma pufoasa. Nu auzi niciun raspuns. Curioasa, isi scoase capul ei brunet si se uita in jur in camera goala. Nu era nimeni. „ E cumva o farsa?” se gandea ea. Se ridica si iesi din camera, cercetand coridorul. Nici acolo nu era nimeni. Furioasa, Meredith se indrepta spre baie, gandindu-se sa ignore incidentul. Cand fu gata pentru scoala, curata, pieptanata, cu uniforma pe ea si cu ghiozdanul facut, se duse in dormitorul parintilor ei, unde amandoi dormeau dusi, spre fericirea fetei. Meredith isi saruta mama pe frunte si iesi din camera. Deschise usa de la intrare, pregatita sa iasa din casa, cand auzi zgomote din bucatarie. „Gata, asta-i prea de tot” se gandi ea si porni cu pasi mari spre bucatarie. Cand ajunse in prag, ce vazu acolo o facu sa-si scape geanta si sa-si inabuse un tipat cu mainile.[/size] ~with enough courage you can do without a reputation~ ![]() "I realised once I started to be more individual and more weird, that's when I started to fit in." Ivy's clone |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|