Misterele vietii..
|
25 May 2011, 14:13
(This post was last modified: 04 Dec 2011, 22:20 by Eliza G. Blest.)
Post: #19 |
|||
|
|||
(10 May 2011, 22:38)Ema Snow Wrote: Am intrat , cu usa deschizand-o incet , ramanand in prag ca un tablou .... Asta mi-a placut dintotdeauna .. suspansul ![]() ![]() Asa.. so am adus si continuarea ![]() ![]() Capitolul 5 : Raspunsuri neobisnuite ,,Era o camera circulara , vasta , cu peretii pictati intr-un albastru senin ca cerul fara de dupa ploaia de primavara . Cate o pata alba micuta si lunguiata , putin deslusita , se arata pe ici pe colo dar .... miscau . Norisorii aceia nu stateau intr-un loc . Am privit uimita mersul lor incet si lin , nevenindu-mi sa cred ceea ce vedeam . Mi-am luat ochii de la acestia , analizand ce era in camera . Un birou maiestuos cu semne ciudate sculptate , imi atrasera privirea . Erau exact aceleasi semne ca cele de pe scrisoare . Pe acesta se aflau multe hartii asezate in cateva teancuri . Jos , in fata usii si pana la birou , era un covor stil francez , moale cu forme triunghiulare si rotunde . Fiecare avea inscris in mijlocul acesteia cate un semn . O biblioteca se rezema de un perete , avand gratii groase dar nicio urma de lacat . In spatele biroului , o fereastra mare cuprindea tot peretele , ascunsa dupa o pedea fina , culmea ! , cu aceleasi semne . Am trecut pragul acesteia , apropiindu-ma de scriptoriu . Am luat primul dosar , rasfoindu-l , dar nu era decat un scris de mana , cel al mamei mele . Acest gand ma amuza . Stiam ca mamei ii placea sa spuna povesti , dar nu m-as fi gandit niciodata ca ea ar fi in stare sa scrie mai mult de 5 pagini . L-am pus distrata . inapoi la locul lor , dar un titlu desenat cu litere mari mi-a atras atentia : ,,Enigma Imperiului Valinor '' Am citit acele cuvinte de multe ori , dar nu le-am priceput sensul . Nu auzisem niciodata de acest Imperiu .De fapt , pe acesta planeta nici nu exista vreun imperiu . Nu credeam ca acea imparatie ar fi o fantezie inventata de mama ci ceva real , ciudat . Am dat prima pagina la o parte si Capitolul 1 intitulat[,,Descoperirea planetei Dreinars'' incepea cu fragmentul: ,,In univers , se afla mai multe gauri precum Calea Lactee in care exista planeta Terra alaturi de Saturn , Marte , Pluto , Neptun , Venus , Jupiter , Mercur si Uranus . Acestea sunt guvernate mai mult sau mai putin de cei doi sateliti din afara galaxiei : Soarele si Luna . In afara acestui sistem solar mai exista si altele de diferite nume dar necunoscute si n-au nicio legatura cu Calea Lactee . La mii de ani lumina de acest sistem se afla o umbra de forma unui trandafir cu multe picatele stralucitoare in diferite locuri . Aceasta urma se numeste Fisnorda Amyr ceea ce inseamna , in limba pamanteana , Puterea Trandafirului . Aceasta galaxie a aparut de pe urma unei explozii a unor meteoriti ce aveau o substanta puternica numita Mavocar , ce e in stare sa distruga o planeta intreaga cu numai o picatura din aceasta . Insa , dupa aceasta ,,explozie '' , 3 bucati din meteoriti ar ramas in sistem guvernand Dreinars prin luminile lor puternice de culori diferite : Meteoritul Phaser - albastru deschis , Meteoritul Nimser - rosu deschis si Meteoritul Flamser - negru ...'' Capitolul se termina in acel punct , insa urmau altele mult mai lungi . Am pus inapoi manuscrisul , ochii mei fiind atintiti asupra sertarelor . Aveau un aspect curios , nu era nicioa incuietoare , ca biblioteca . Desi niste numere se incadrau intr-un dreptunghi . Prin mintea mea incetosata , imi aminteam cu vag cateva filme de aventuri ce aveau astfel de coduri ca problema . De obicei prin aceste filme se punea data de nastere a unei persoane ce avea legatura cu asa ceva sau .. un numar diferit . Privema cifrele de la 1 la 9 nestiind daca sa pun data nasterii a mamei sau nu . Caci , daca gresesti codul , erai prins intr-o capcana de unde nu mai scapai cu viata . Gand ce ma ingrozea . Dar , cu toata puterea de caracter , de care ma indoiam , am tastat cifrele ... Nu se intamplase nimic , era o liniste desavarsita . Dupa cateva momente , ce pareau un infinit necrutator , un bip incet se auzise iar sertarul se deschise instantaneu . Inauntru se afla un carnetel micut , cat palma mea . Era infasurat de un material fin , mai fin decat matasea , avand o culoare de un galui aprins , ca soarele de vara dupa-amiaza . Pe la colturi era o liniuta violeta . L-am deschis , si pe prima pagina erau scrise aceleasi caractere ca-n scrisoare . Pe a doua pagina era ... alfabetul . Mi-am luat repede o hartie , un pix de pe birou si cu scrisoare in stanga si alfabetul in dreapta , am tradus textul . Era astfel : Ce faci dragut-o ? Te simti bine , nu ? Imi cer iertare pentru mama ta . Nu m-am putut stapani . Era asa de fragila si ma ruga cu atata insistenta sa o omor . Era si ultima ei dorinta , deci trebuia sa i-o indeplinesc . Bun , sa revenim la subiectul initial . Acum ai ramas fara sprijin . Singura in aceasta lume frumoasa . Presupun ca esti bucuroasa . Acum iti poti indeplini toate visele pw care le-ai avut . Nu nu nu , nu trebuie sa-mi multumesti , desi ai putea trece pe la mine in caz de ai nevoie de ,,consolare '' . Si inca un lucru copila . Voi fi intotdeauna in spatele tau . Cu bine ,draga . Kerzan . P.S. Mama ta e la mine , mi-a facut placere sa te revad . Simteam cum nervii imi clocoteau in mine . Am aflat cine a ucis-o pe mama si cum a disparut . M-am trantit pe un scaun privind in gol . Brusc geamul de deschise larg, lovindu-se cu putere de pereti , cioburile cazand lent pe podea ... "Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand, cand, de fapt, nu facem altceva decat să murim suportabil, putin cate putin."
![]() |
|||
« Next Oldest | Next Newest »
|