Say goodnight.

[Evelyn Steel]

Eveline se stramba cand auzi dorinta lui Emmet.Da,o fi el dragut,dar dupa ce le facuse numai de sarut nu ii ardea Tamarei!Tresari usor cand auzi palma ei izbindu-se de obrazul sau.Se ridica,bagandu-si bagheta in buzunar si pregatita pentru un cerc de foc oricand.Insa Emmet nu reactiona deloc asa cum se astepta ea.Ci,din contra,rase usor si ii ridica din nou mana Tamarei pentru a o examina.Eveline nu stia ce putea face,se simtea parca in plus desi cel care era in plus in toata chestia asta era Emmet.

Cerul se innora si mai rau,odata ce furia lui Evelinei crescu.Vantul batea atat de puternic incat putea jura ca magazinul Robe si pelerine pentru toate ocaziile se clatina.Si se pare ca si Emmet observa acea schimbare de vreme pentru ca renunta in a o mai privi pe Tamara si se intoarse spre Eveline.
-Stiu ce faci zise el calm.Eveline ranji.
-Bun,inseamna ca sti cu cine te pui ii zise ea incruntandu-se si pornind rafale de vant.Pentru a nu fi luat de vant,Emmet trebui sa se tina bine pe picioare.

Vantul se intetea tot mai rau.Eveline era in elementul sau.Parca vorbea cu vantul.Si vantul ii urma comenzile pentru ca si el se simtea bine.Era unul si acelasi element.Si totul se inteti atat de rau incat nu ii mai vedea pe niciunul.Frunzele formau un fel de vartejPe Aleea Diagon,lumea tipa si fugea,ferindu-se din calea vantului.Iar Eveline o continua asa,pentru ca ii placea.Si vroia ca Emmet sa sufere.O mana o prinse pe a ei si simtind atingerea,fu socata sa o vada pe Tamara langa ea.Si apoi,totul se opri la fel de repede precum incepuse.