Secrete dezvaluite.

[Melisse Y. Carter]

La casa familiei Carter totul era mult prea tensionat.
- Lasati-ma sa merg dupa ea! a tipat Melisse, stresata de faptul ca mamele ei o impiedicau sa se duca dupa sora sa.
- TREBUIE sa stea singura. a spus mama sa.
Pe Mell o apucasera sudorile. Nu vroia sa spuna asta, dar...
- Atatia ani nu ti-a pasat de mine si acum, deodata, te intereseaza atat de tare ce fac eu! tipa aceasta, iesind din camera nervoasa.

Constienta de frigul de afara, isi puse jacheta pe ea, dupa care fugi prin omat. In acel moment nu o interesa Eveline. In acel moment nu o interesa nimic. Vroia doar sa fie singura. Singura, sa mediteze.

Se ajeza pe busteanul pe care, nu mult timp in urma, cele doua surori se imbratisara. Melisse se aseza pe mijloc, topind zapada care se asternu pe ea cu lacrimile sale fierbinti. Isi ducea mainile la ochi, deabia atunci simtind cu adevarat durerea.

In acea seara se intamplasera mult prea multe. MULT prea multe. Nu le putea face fata. Si nimeni, absolut nimeni nu o putea ajuta in aceasta privinta.

Indurerata, se uita la ceasul din centrul orasului. Acela indica ora 4:00 AM. 4:00, ma iubeste cineva. remarca Melisse, zambind in interiorul sau pentru cateva secunde.
Adesea parintii sai (unchii sai, mai exact) ii spuneau ca atunci cand sunt 00 minute si tu vezi acea ora, cineva te iubeste. Insa ea, in acel moment, nu putu sa isi dea seama cine o iubea. Erau atat de multi, probabil, pe toti fiind suparata. Pentru ca oricat ai tipa la o persoana din familia ta, aceasta tot te iubeste. Neconditionat.

Intr-o ora urma sa rasara soarele. In acea noapte, in acel moment, mii de familii traiau fericite, deschizand o multitudine de cadouri si mergand la biserica.
Ea insa, nu. Primul Craciun in care nu se intampla asta. O raceala o cuprinse din nou.

Un sunet se auzi, ca o bufnitura, iar atunci Melisse stia ca Devoratorul aparut o vroia de ea. Pe o parte stia de ce, insa nu apuca sa citeasca si motivul. Fata se duse cu el de bunavoie, nemaipasandu-i de nimic.