Into dust.

[Desiree Rose Goth]

Simţi o fiebinţeală vagă cuprinzându-i obrajii. Minţea mereu, însă nu şi de data aceasta. Privirea lui Ainsley era fixată cu hotărâre asupra ei- şi nu putea percepe nicio urmă de sarcasm sau ironie.
Oftă. Ar fi trebuit să se aştepte la asta.
Văzu biroul bibliotecarei – sau, mai degrabă, o bucată de lemn sprijinită de doi îngeri cu chipuri expresive. În jurul lor se încolăceau ameninţători doi şerpi – exact catalizatorul de care avea nevoie ea.
Hotărî să procedeze la fel ca în seara în care o întâlnise pe Elizabeth. Şi-i imagină vii, mişcându-se ameninţător , unduindu-şi trupul în jurul acelor sculpturi din lemn. Şopti către Ainsley: „ Cred că asta e dovada de care ai nevoie”, dar în schimb îi ieşi de pe buze un şuierat surd.