Into dust.

[Desiree Rose Goth]

Desiree nu îi răspunse ; nu era în stare să mai rostească vreun cuvânt care, în opinia ei, să nu sune stupid. Voia să plece, dar nu ştia ce să-i spună. Voia să n-o rănească, dar în acelaşi timp dorea s-o vadă îngenunchind în faţa ei.
Tresări. Chiar că sunt ceva ce n-ar trebui să existe.
Făcu un compromis şi se aşeză înapoi pe scaun. Ainsley îi dădu drumul, însă continua să o privească cu atenţie, aşteptând ca ea să vorbească prima. Îşi apăsă palmele una de cealaltă, impunându-şi să nu ţipe ca să spargă tăcerea.
Simţi cum inima ei bătea cu putere, iar adrenalina i se scufunda în vene. Oare ar fi vrut Ainsley să se afle în locul ei? Nu, se îndoia de asta. Sau mai degrabă nu dorea să creadă asta.