Mixed emotions

[Kennya Allen]

Kennya iesi din masina si se indrepta spre portbagaj. Isi scoase cufarul fara sa mai astepte soferul si intra in gara cu aceasi pasi grabiti. Din obisnuinta nu dadea atentie oamenilor care treceau pe langa ea, dar astazi fiind reintoarcerea ei pe meleagurile Castelului dupa o lunga perioada de timp, simtea atintite mii de priviri asupra ei. Zambi ironic si isi continua drumul catre peretele ce despartea lumea incuiatilor de lumea magica. Avea acelasi aer rece ca intotdeauna si chipul ei plictisit o facea sa para rezervata in ceea ce priveste contacul social, chiar inabordabila. Viperina simti cum este lovita de ceva si se uita in jos. Observa un copilandru extaziat ce nu vedea pe unde merge din cauza jobenului de pe cap. Il prinse de jacheta si ii trase de pe ochi jobenul inchis la culoare.

“Fi atent pustiule, daca nu vrei sa incasezi cateva blesteme ai face bine sa te uiti pe unde mergi.”

Isi dadu ochii peste cap gata sa-si reia drumul, inca uitandu-se la viitorul elev din anul I. Se intreba in sinea ei ce s-a intamplat cu tinerii vrajitori din ziua de azi si mari pasul pentru a trece prin perete. O data ajunsa pe peron, se uita in jur cateva secunde. Aceasi oameni, aceleasi fete. Ofta incet, incercand sa-si faca loc prin perdeaua de oameni. Nu ii venea sa creada ca vara s-a dus atat de repede si acum era gata de un nou an scolar. Vazu o banca libera si se indrepta spre ea. In acel moment o fata ceva mai scunda ca ea se aseza zambind catre cealalta viperina. Kennya clipi de cateva ori si se indrepta spre ea.

“Nu credeam ca o sa ne revedem aici Katherine.”