Mixed emotions

[Katherine Grillet]

Adierea vantului o facea sa cada intr-o somnolenta adanca. Singurul lucru care o mai tinea treaza erau tipetele si vocile stridente ale elevilor si parintilor deja ajunsi acolo. Ura sa mearga cu masina incuiatilor. Drumul, un calvar fara sfarsit, o secase de toate puterile. Isi urca bagajele intr-un compartiment parasit, avand grija sa le puna la vedere cu insemnele viperinilor. Ultimul lucru de care avea nevoie era o companie neplacuta.

Cobora incet scarile inapoi pe peron si se uita amagita catre elevii din anul I. Asa a fost si ea. O amuza faptul ca acum acel dulce entuziasm disparuse de mult. Anul asta parea sa nu ii ofere prea mult. Nici o fata cunoscuta, nici un strigat al numelui ei. Nu ca o deranja singuratatea, dar simtea cel putin nevoia sa comunice cu cineva. Si in adancul ei stia ca era o persoana care vorbea mult, ii placea sa-si faca prieteni noi si sa traiasca ceva nou in fiecare zi,

Observa la cativa metrii departare p silueta mult prea cunoscuta pentru ca sa o evita. Se indrepta spre o banca libera cu acelasi mers ca intotdeauna. Se grabi sa se aseze inaintea ei si zambi larg catre vechea ei prietena.

“Sincer, nici eu nu credeam ca o sa am placerea sa fim impreuna si anul acesta. Desi avem personalitati total diferite, mereu am fost compatibile. Nu-i asa Kenny?"