Through the fog

[Ema Snow]

Ema incerca iar sa-si aminteasca. Dar in zadar. Totul era alb, lipsa.
Zambi spre Tamara si isi dadu ochii peste cap.
" - Pe bune acum. Daca o sa vrei sa dormi aici nu o sa te odihnesti" sopti Ema.
Din experienta, stia ca Pomfrey nu prea lasa pe nimeni. Ema incercase sa se strecoare in Aripa Spitalului cand un boboc de la ODS fusese bolnav. Se simtea oarecum responsabila pentru ei, se simtea ca o sora mai mare.
Auzi pasii apasati ai asistentei si se uita cu ochi mari la Astropufa. Desi vroia ca Tamara sa stea linistita si sa se odihneasca asa cum trebuie, altele au fost cuvintele pe care le-a spus.
" - Inchide ochii. Respira adanc"
Peste cateva secunde isi facu aparitia Madame Pomfrey. Incepuse sa o intrebe daca isi luase pastilele, dar Soimeanca ridica un deget si-l duse langa buze. Arata scurt pe tanara intinsa in patul de alaturi. Madame Pomfey nu a mai adaugat nimic, doar a pus-o pe Ema sa inghita o serie de pastile.
Pleca din incapere si stinse becurile in urma ei, lasand doar plapanda lumina de veghe pornita.