Misguided Ghosts

[Bell Evans]

• Bell zambi, privindu'si faldurile pelerinei care atingeau dalele din piatra.
  "-S'au schimbat multe lucruri si in viata mea; cam totul, sa fiu sincera. Insa incerc sa ma acomodez cu toate lucrurile noi. Desi imi este foarte greu.." ofta ea.
  Era constienta ca nu avea de ales; si cu cat se obisnuia mai repede, cu atat era mai bine. Totul se schimba in jurul sau; iar viata ei nu putea ramane la fel. Desi probabil asta ar fi fost singurul lucru pe care si l'ar fi dorit.
  
  Un strigat umplu insa brusc oceanul de liniste, facandu'le pe amandoua sa tresara.
  "-Mi se pare mie sau s'a auzit si mai devreme?" murmura Eve, cu o fata ganditoare.
  Fosta cercetasa ridica usor din umeri, privind in jur.
  "-Poate l'ai confundat cu o fantoma" replica Bell.
  Insa era destul de sigura ca cineva trecut in nefiinta nu ar fi putut scoate acel sunet. Ridica bagheta si se indeparta de fereastra. Cand ajunse in dreptul usii vazu un baiat care statea dezorientat, privind in jur temator.
  
  Il privi cu luare-aminte, insa nu reusi sa'si dea seama cine e.
  "-Eveline?" striga tanara, intorcandu'se.
  Cercetasa ajunse langa ea in cateva clipe; baiatul insa ramasese la fel de tacut, in fata lor.
  "-Cine esti?" il intreba Bell, cu o voce mica.
  Poate il cunostea; sau poate nu il mai vazuse niciodata. Nu era sigura de nimic pana cand nu avea sa'i auda vocea.
  

OOC: Rpg'ul la persoana I s'a interzis; uite aici.