You should listen to me

[Ema Snow]

Ema asculta o vreme. Cand se auzi strigata, se chinui sa iasa dintre radacini.
" - Sunt aici" striga ea, ca sa nu o ingrijoreze pe Tora.
Cu chiu, cu vai, se catara inapoi pe mal si se indrepta in directia in care auzise vocea fetei.
" - Sunt aici" chicoti Ema, sprijinindu-se de copac.
Se uita o clipa la hainele ei si isi scutura blugii. Se simtea de parca s-ar fi jucat intr-o 'baie' a vrabiilor. Avea un zambet larg pe fata, cum nu mai avusese de ceva vreme. Se simtea la fel de tanara si energica precum un copilas de gradinita. Ii placea.
Isi sprijini coatele de scoarta copacului si isi lipi fruntea de antebrate, incepand sa numere.
" - 4.. 5.. Hey, Tora! Ce-ar fi sa mai facem tura aceasta si sa luam o mica pauza? 6.. 7.."
Soimeancei deja incepea sa-i tremure vocea in asteptare.