Behind my eyes

[Ema Snow]

Behind my eyes
Just Bell and Ema

Patru pasi si o rasucire. Inca cinci pasi si o alta rasucire. ' Gandeste-te intens la ce ai nevoie, Ema. Imi trebuie un loc unde pot scapa de cosmarurile astea! ' . Alti patru pasi si o ultima rasucire.
Soimeanca astepta in fata peretelui gol, tresarind incet cand coridorul vibra. Usa masiva din lemn isi facu aparitia, iar Ema se grabi sa intre in Camera Necesitatii.
" - Hai ca asta-i buna!" pufni ea, uitandu-se in jur.
Nu isi amintea sa fi vazut vreodata Camera in acest fel. Covoare moi, pufoase, in culori calde, acopereau aproape in totalitate suprafata neteda. Canapele imbracate in satin si fotolii comode erau peste tot, formand parca o bariera. Pe pereti erau atarnate diferite tablouri, cu palete cromatice fine. Fiecare culoare iti atragea atentia, fara sa bata la ochi. Din tavan curgeau bucati de voal si matase, alcatuind inguste perdele pana in pamant. Persista un miros placut in sala. Ceva dulce, dar nu izbitor. Ema a fost capabila sa recunoasca mirosul cojii de portocala. Restul inca reprezentau un mister.
Cu siguranta ca nu se asteptase la acest lux. Nu dorea neaparat un loc in care sa adoarma imediat, vroia doar ceva liniste. Se aseza in cel mai apropiat fotoliu si ingheta acolo, simtind podeaua cum tremura. Cineva intra in Camera Necesitatii. Incerca sa se faca mica in fotoliu.