The last Horcrux of Tomas Porrin

[Ema Snow]

" - Uite!" sopti Ema si isi ridica mana.
Indica spre coltul de umbra format de perete. Un dragon imens, cu solzi de un gri vechi si totusi stralucitor, statea intins pe burta, precum un caine gigantic ce doarme pe labute. Avea semne distinctive, iar Soimeanca banui ca sunt datorate rasei sale. Dungi negre si zimtate ii coborau de pe spate, cuprinzandu-i mijlocul musculos precum un corset lejer. Aripile ii erau strnase pe langa corp, dar Ema nu putu sa nu admire culoarea. Parca straluceau, precum corpul unui peste in apa.
Soimeanca se uita apoi spre capul lui. Era lunguiet, potrivit cu gatul nu prea scurt. Botul era de scurt, exact cum se preciza pe placuta, dar avea multe pliuri. Emei ii trecu prin minte imaginea din desene animate, atunci cand un caine se loveste la bot, iar acesta devine mai scurt. Narile dragonului fornaiau rar, odata cu respiratiile calde.
Le surprinse pe cele doua, deschizandu-si ochii mari si ovali. Erau de un verde-auriu pisicesc, dar aratau atata blandete si ingaduinta cum rar mai vazuse Ema. Chiar si la dragoni. Eiden isi ridica capul curios.