The last Horcrux of Tomas Porrin

[Ema Snow]

" - Mersi" spuse Ema usor ragusit in timp ce-si rotea umarul.
Era cu siguranta mult mai bine. Si era destul de convinsa ca nici macar nu vor ramane vanatai. Va trebui sa invete si ea vraja asta intr-o zi, caci parea mai eficienta decat simpla ei incantatie de coagulare a sangelui.
" - Perfect! Cine ar fi zis a nu-i bun un colt la casa omului" chicoti ea.
Se apleca deasupra ramasitelor jurnalului, studiindu-le cu atentie. Inca putea sa vada literele rasucite ale unui scris neglijent. Hartia era patata de ceva asemanator sangelui, iar Ema banui ca este o reactie a Horcruxului ditrus la veninul din colt.
" - Deci... Am terminat" spusea nevenindu-i sa creada. " Am scapat de toate Horcruxurile lui Porrin."
De cate ori nu-si imaginase sa spuna asta! Dar e fiecare data i se parea un eveniment departat in timp. Iar acum, ca devenise realitate, era aproape de necrezut. Ema rase usurata.
" - Rose, te superi daca iau ramasitele la castel? Cred ca pot sa mai aflu ceva folositor. Poate ne va ajuta atunci cand Porrin se va intoarce."
Soimeanca deja inventaria toate ramasitele Horcruxurilor distruse. Erau incuiate intr-o cutie sub patul ei. Scutul, bagheta... Toate stateau alaturi de stratul de praf, inofensive ca in prima zi.