Astropufisor zapacit!

[Ema Snow]

Poate ca i-ar fi fost mult mai bine daca nu pierdea noaptea citind. Ema isi stropi de zor fata cu apa, in incercarea ei de a se destepta. Dupa ce ii scapa un zambet vioi, isi trase camasa de un verde pal peste maieul brun si isi puse roba in timp ce cobora scarile din Turn. In drumul ei spre iesire, Ema apucase rucsacul pergamente. Nu prea mai avea timp sa se intoarca sa-l recupereze inainte de inceperea orelor.
Soimeanca incerca sa-si dea seama ce era cu toata agitatia din jurul ei. Mai multi elevi din primii ani purtau o disputa si faceau pariuri in legatura cu nu stiu ce echipe de Vajthat. Tanara nu se putea concentra pe cuvintele lor - vorbeau mult prea repede si inflacarat. Se chinui timp de cateva minute sa treaca printre ei si se intreba de ce or sta in cel mai ingust loc al coridorului. Dar Emei ii trecu orice urma de suparare cand se vazu dincolo de bariera de elevi.
Intra in Marea Sala cu un zambet larg. Privi spre masa Ochilor-de-Soim, uimita sa vada atat de putini oameni asezati acolo. Ema pasi inainte, usor grabita, ca de obicei. Pe la jumatatea drumului, se simti trasa inapoi. Rucsacul ei se agatas intr-un cui din bancheta joasa, iar lucrurile ei cazura gramada pe podea. Grozav mod de-ati incepe dimineata! Ema sari sa le adune, ridicand privirea spre silueta din fata ei.
" - Imi pare rau!" se scuza ea imediat. "Sper ca nu te-am lovit sau ceva. N-am vrut"
Privi o clipa fata de la masa Astropufilor. Nu isi amintea sa o mai fi vazut pe aici. A, da! Isi intinse mana politicoasa.
" - Eu sunt Ema Snow" zambi ea placut, prieteneste.

OOC: Sper ca nu e vreo problema ca am continuat eu. Daca da, trimite-mi un pm si sterg postul.