Don't judge me

[Ema Snow]

Inmuiata cum era, prajitura tot alerta nervii Emei. Dintii ii trosnira cu un sunet inabusit cand musca. Mesteca cu greu si inghiti. Maxilarele o dureau, iar esofagul protesta cu vehementa. Ignora senzatia, din dragoste pentru Hagrid. O si pus el iubire in prajituri, dar poate era prea multa.
Se uita un timp la modelul inflorat si vesel de pe ceainic, evitand sa-l priveasca pe urias.
" - Ema"
Tonul lui Hagrid nu era rugator. Era mai degraba poruncitor, dar intr-o maniera prieteneasca.
Soimeanca isi musca buza inferioara. Incepu sa vorbeasca, fara sa-si ia ochii de la vesela.
" - O sa se intample ceva urat. O simt de ceva vreme si acum o stiu. Probabil va fi una dintre cele mai mari batalii pe care le-a cunoscut domeniul Hogwarts-ului."
Nu-i mai pasa. Lasa cuvintele sa curga liber. Stia ca prin a le spune lui Jennifer si Hagrid aceste lucruri insemna a-i transforma in posibile tinte, asa cum erau multi prieteni de-ai Emei. Dar stia ca lupta e inevitabila si aproape. Asa ca nu ar fi fost corect din partea ei daca i-ar fi avertizat? Macar cat sa se pregateasca sau sa plece de aici. Soimeanca isi asuma brusc responsabilitatea pentru siguranta lor. Daca va fi necesar, va continua sa nu doarma, numai ca sa fie cu un ochi pe ei.