Intamplari neprevazute

[Alice Swan]

~Doar eu si Theodor Carter~

Alice era din nou acasa dupa un lung an plin de peripetii si de lucruri mai neplacute. Familia Swan era ca deobicei la servici, iar ea alaturi de fratele ei si de majordomul Lee ramasesera sa aiba grija de resedinta.

"Ah la naiba, intotdeauna ma plictisesc cand vin acasa!" Gandi fata apoi isi lua bagheta de pe masa si isi puse roba iesind din casa. Peisasajul era si el unul pustiu casa fiind asezata undeva in apropierea unor munti pentru ca cei neinvitati sa nu poata patrunde in teritoriul in care se afla casa. Fata incepu sa mearga de a lungul unui drum pe unde incuiatii treceau cu masinile lor, insa acest lucru deobicei se intampla destul de rar.
Muntii care protejau casa se puteau distinge perfect, iar zapada de pe crestele lor le dadea un aer magic. Defapt totul parca era desprins intr-o poveste. Campul era plin de iarba verde, muntii te faceau sa te gandesti la ce ar putea fi dincolo de ei, iar pesterile ce dadeau o aura infricosatoare zonei. Aceasta se indrepta care una din pesterile unde ea si tatal sau exersau apararea contra magiei negre. Pe parcurs ce inainta simtea cum aerul devenea din ce in ce mai rece, iar cum parca toata fericirea disparuse de pe pamant. Se aduna pentru cateva secunde gandindu-se de unde ar putea fi sursa acestei raciri bruste a temperaturii.

"Dementori?!" Gandi fata destul de speriata in momentul cand vazu siluetele lor negre la intrarea in pestera. Se parea ca cineva era intins pe jos, iar ei se pregateau sa ii ofere Sarutul Mortii. Aceasta incepu sa alerge cat o tineau picioarele catre persoana care urma sa fie ucisa de acele fiinte ingrozitoare. In momentul cand fu destul de aproape isi ridica bagheta strigand.

"Expecto Patronum!" Iar din varful baghetei un jet argintiu iesi care se transfora repede intr-o lebada alba ce inota eleganta prin aerul rece ajungand la Dementori doborandu-i unul cate unul sub comanda Aliciei. Dupa ce acestia disparura fata se apropie timida de locul unde se afla acea persoana. Descoperi ca era vorba de un baiat foarte ranit care abia daca mai respira. Stia ca nu putea sa il lase acolo chiar daca acesta era vrajitor sau nu. Isi ridica bagheta ridicandu-l pe acesta de la sol deoarece nu putea sa il care dupa el. Ajunse cu greu acasa, insa in momentul cand isi facu aparitia cu baiatul ranit majordomul Lee ii aparu in cale.

"Dumnezeule, domnisoara Alice vati pierdut mintile! Cine este acest baiat?" Spuse el in timp ce o ajuta pe fata sa il aseze pe unul din paturile servitorilor de la parter.

"Nu stiu Lee, insa nu il puteam lasa acolo sa fie ucis de Dementori!" Spuse aceasta speriata cautand trusa cu medicamente si ierburi intr-un sertar din camera.

"Dementori aici?" Intreba acesta ingrozit, iar fata dadu din cap. Acestia doi incepura sa ii ingrijeasca ranile sperand ca se va trezi si ca va lamuri cine este si mai ales ce cauta aici si de ce era atacat de Dementori.