Light and darkness perfectly!

[Ellena R. Howard]

Ok, dragi cititori de ficuri, sunt aici alaturi de Elizabeth Annabelle Turner noua mea partenera de fic. Acest fic este din parspective diferite. A fetei si a baiatului. Eu reprezint fata iar Elizabeth reprezinta baiatul.
Este o poveste plina de actiune, drama, si bineinteles poate ceva iubit de voi, supranatural.
Mai mult nu va spun va las sa ghiciti pe parcurs
Lactura placuta!

Light and darkness perfectly!

Capitolul 1. O noua dimineata

"Cand esti ranit, cand pierzi si cazi, nu dispera, priveste in jur si cineva va aparea din intuneric pentru a te ajuta". Asa sunau cuvintele unui psihiatru, la a doua varsta, ce incerca din rasputeri sa ma readuca pe linia de plutire. Desi spunea niste cuvinte ce stiam ca nici el nu le crede, incerca totusi sa faca din mine un copil normal, sau cat de cat. Insa filmuletul ce ruleaza si azi in mintea mea, dupa opt ani de la acel film de groaza, nu ma lasa sa traiesc. Nu ma pot lauda ca am avut o viata frumoasa, ca am crescut in puf, ca am avut tot ce mi-am dorit si ca ceream mamicii tot ce doream,primind pe tava dupa cateva minute. Nu! Viata mea fusese total diferita din acel bine. Uneori ma cutremur singura cand ma privesc in oglinda. Reflexia ochilor sticlosi si reci ma face sa revad prin prizma amintitilor deloc placute bataile primite de mama mea naturala de la tatal meu ce mereu venea sub influenta alcoolului acasa si o batea deoarece ea umbla cu altii, mai bine zis se culca cu alti ca mie sa imi fie bine. Nu realizasem asta atunci, poate eram prea mica, aveam pana in zece ani, dar mereu plangeam speriata , ascultam tipetele ei agonizante si ii vedeam lacrimile de cristal ce ii ungeau fata. Asa a fost dat sa traiesc, nu m-am plans niciodata, dar am tanjit dupa ceva mai placut. Niciodata nu am vrut sa am bani multi, chiar urasc acele persoana snoabe ce cred ca totul se cumpara cu hartii de plastic.

Sunt insa trezita fara sa imi dau seama din oglinda ce-mi infatisa ochii ca de cristal albastru pur, ochii reci de gheata dar ce dadeau senzatia de angelesc din cauza culorii ca a cerului senin. Parul lung si buclat de culoarea spicului de grau in bataia vantului, dadea fetei mele ovale o tenta de rebelitate, de vulgaritate dar si de inocenta cu care lasam impresia ca eu traiesc in cea mai fericita poveste a vietii mele.
Celularul suna intens, reusesc sa intind mana pe marginea ghiuvetei albe de care ma sprijineam si sa raspund cu o voce calma si calda. Poate asa eram de dragul altora.
-Neata' scumpo! ahh! vocea minunata a mamei mele adoptive. Defapt nu o puteam numi asa, trebuia sa o numesc un inger. Ea ma salvase dintr-un orfelinat dupa ce parintii mei se pare ca s-au omorat unul pe altul. Da, seara aia ramane memorata in mintea mea, cand tata o omoara pe mama in fata mea cu un cutit de bucatarie sadic, dupa care el se sinucide spanzurandu-se in baie. Am privit neputincioasa scenele atunci, dar nu am putut face nimic. Poate pentru ca eram incremenita de frica.
-Neata' mama, s-a intamplat ceva? intreb incet, afisand un zambet rediant, auzindu-i vocea cristalina.
-Doream sa te anunt ca azi e ultima ta zi libera, maine mergi la noua facultate, dar pana atunci trebuie sa te duci la bar, esti chemata de sefu.

Da, banuiam ca asa va fi. Probabil pentru ca il batusem pe un tip cu o seara inainte. Il bagasem in spital pentru ca indraznise sa se atinga de mine. Nu il condamn, purtam in general un costumas alb cu negru, cu o fusta cam prea scurta pentru tinuta mea si cu o camasa mulata ce-mi scoatea in evidenta bustul frumos marit. Nu eram deloc eu acea persoana, in general eram sport imbracata si lejer. Dar asta era tinuta obligatorie pentru barul in care lucrez. Barul "Diamond" din centrul Londrei. In general acolo se adunau tipi duri, posibil mafioti, tipi cu bani multi si plini de ei pana peste limitele normalului. Tipu se aseara avusese proasta inspiratie sa ma scoata din sarite, astfel l-am lovit efectiv cu tava in mana si l-am lovit violent cu picioarele. In general nu as face asta niciodata, dar ma jignise si mai ales ma atinsese, ceea ce dispretuiesc cel mai mult.

-Bine mama, ma duc acum.
-Ai grija de tine scumpo. Zambesc si inchid imediat. Aleg o tinuta usoara, dupa ce fac un dus scurt. Pantaloni de blugi mulati dar lejeri, niste bascheti albi si o camasa alba ce-mi punea in evidenta albastrul stralucitor al ochilor.
Ies pe usa micului apartament unde locuiesc cu Crystal Armede, a doua mea mama si cea mai importanta persoana pentru mine. O incui si plec catre barul in care lucram, dar il detestam. Ajung acolo si intru pe usa mare din sticla. Un miros de tigari si alcool ma loveste, bine ca deja eram obisnuita, lucram de cateva luni bune acolo.
Sefu se pare ca ma astepta la o masa, fumand intens. Observ ca mana ii tremura, semne de nervozitate. Stiam ce urma, o mustruluiala dinaia ca la carte si posibil o scadere de salariu pe o luna. Ma duc la el si il salut politicos incercand sa afisez un zambet slab, plictisit.
-Amelia, pot sa stiu ce dracului este in capu tau? Azinoapte era sa il omori pe tipu ala cu bataia, ai dat de necazuri domnisoara.
Imi dau ochii peste cap, neinteresata. Inafara de a ma da afara nu avea ce-mi face.
-A meritat-o, nimeni nu se atinge de mine si nu ma injura, nu va convine? gasiti-va alta chelnerita, spun rece si dau sa plec de langa masa lui. Ma priveste uimit, nu era prima data cand ii comentam, dar acum eram dispusa sa imi dau demisia daca era nevoie. Ma opreste insa, tragandu-ma de mana si afiseaza un zambet prietenesc.

-Bine, Amelia uite cum facem, faci astazi toata ziua si la noapte si te scapi de pedeapsa, defapt asta ar fi o pedeapsa. Aha deci dorea sa bag 24/24 ca lui sa ii mearga afacerea. Gandindu-ma la Crystal ce se zbate si ea pentru mine, decid sa fac asta doar sa nu imi pierd serviciul, castigam destul de bine. Ne puteam plati chiria si darile cu banii catigati impreuna, puteam traii decent, dar nu in puf.
-Bine, o fac si pe asta, spun scurt si ma indrept catre garderoba, pregatita sa-mi schimb costumatia si sa-mi inceput tura de lucru. Aveam sa am 24 de ore obositoare si pline de tipi care mai de care mai plini de aere ce ii uram din suflet. Speram sa se termine repede.


Imi cer scuze de greseli. promit sa le remediez.
Persu meu.