Because this is anemic

[Kennya Allen]

Kennya ridica o spranceana si apoi isi dadu ochii peste cap. Recunostea o minciuna de la zece kilometrii si stia ca nu avea rost sa ii tina predica. Se asezara pe iarba departe de lume inca un sfert de ora, incercand sa evite inghesuiala. Nu intelegea de ce se imbulzeau cu totii pe poarta, blocand orice fel de acces inauntru sau in afara. Katherine canta o melodie enervant de vesela si din cand in cand arata un elev sau altul cu degetul razand tare de el. Nici Kennya nu era cea mai prietenoasa persoana din lume si de multe ori avea acea placere sadica sa tortureze orice fel de elev din celelalte case, insa acum isi ascunse fata in maini si se lasa pe spate, uitandu-se la cer.

“De ce n-am ramas eu la Castel, citind o carte linistita?”