Big girls don`t cry

[Effy K. Dietrich]

O auzi din nou pe Jennifer strigând-o aşa că se opri în loc. Fusese o prostie să fugă de una singură. Tot ceea ce se afla în pădure era un pericol şi nu era sigur că în starea în care se afla putea să se apere în cazul unui atac. Şi venind vorba de asta, de ce îşi pierduse aşa dintr-o dată controlul? Ce era cu acel mârâit? Putea să fie... Înghiţi în sec şi scutură din cap , nu era momentul potrivit să se gândească la asta. Era ceva acolo în pădure şi nu era prietenos. Dacă ar fi fost de la şcoală ar fi ieşit să le spună să se întoarcă, dar nu o făcuse deci...
Îşi strânse bagheta în mână şi înaintă încet printre copaci. Se opri în loc simţind cum sângele îi îngheaţă în vene atunci când aude şoapte înaintea ei. Nu ştia ce era acolo, dar clar avea nevoie de ajutor. Îşi ridică bagheta, şopti o vrajă şi mai multe scântei roşii săriră din vârful baghetei pe deasupra copacilor înalţi. Spera ca Jennifer să vină repede, dar până atunci nu avea de gând să stea neputincioasă. Înaintă tot mai mult până când zări ceea ce le urmărise. Nu îşi dădea seama exact ce era pentru că era acoperit de o pelerină neagră, veche şi ruptă.