Behind my eyes

[Ema Snow]

Auzea fiecare miscare din jur, desi avea senzatia ca se afla in ceata.
Simti aerul proaspat si rece al noptii invaluindu-i corpul fragil. Zambi in sinea ei, bucurandu-se de senzatie. Ii placea sa isi imagineze ca vreo zana vrajita sau o muza a destinului venea si ii atingea pielea acolo unde nu era acoperita de haine. Cu cat se gandea mai intens la asta, cu atat se scutura mai repede. Pielea ei palida se contura sub atingeri reci pentru o secunda, intinzandu-se peste muschii brusc relaxati.
Ema isi deschise ochii. Pret de cateva clipe, o privi pe Bell stand in dreptul ferestrei. Incerca sa-si imagineze ce vedea fosta Cercetasa. Poate ca cerul era senin in aceasta noapte. Poate ca stelele se vedeau mai clar ca niciodata pe bolta intunecata a universului. Soimeanca calcula in minte in ce perioada astronomica se aflau.
Zambi si se ridica usor. Se rezema de zidul rece de langa fereastra. Afisa un zambet bland, prietenos.
" - Pamantul trece curentul de asteroizi al Semiramidelor zilele acestea" spuse ea pe un ton ciudat.
Se uita la fata tinerei, studiindu-i trasaturile delicate.
O macina un gand, dar parca nu-si permitea sa-i dea glas. Nu vroia sa para nepoliticoasa. Dar pe de alta parte, nu vroia sa fie indiferenta. Poate ca va putea ajuta cu ceva. Isi musca buza, amanand momentul.
Intr-un final, isi lua inima in dinti si isi rosti macinarea.
" - E totul in regula, Bell? Pari... nelinistita"
Vocea ei suna limpede in sala lipsita de ecou. Se simtea nota de ingrijorare si teama firava in tonalitate.