Big girls don`t cry

[Effy K. Dietrich]

Ştia că vraja folosită producea explozii, dar chiar n-ar fi derajat-o să-l vadă pe Fenrir "zburând ". Mârâi nervoasă atunci când văzu că acesta scăpase. Dar la ce trebuia să se aştepte? Doar nu lupta cu un elev neexperimentat, lupta cu un Devorator al Morţii.
Zâmbi mulţumită atunci când îl văzu pe vârcolac la pământ legat strâs de funii. Spera că se bucură de minunata ocazie de a fi victima. La cât de mult se enervase ar fi putut folosi un blestem pe el, dar alungă acest gând imediat. Elizabeth nu era ca el, nu era o bestie, şi nici nu dorea să devină una.
Chicoti amuzată, dar uşor dispreţuitor atunci când Jennifer îi pusese acele întrebări ironice. Aşa cum o făcuse să sufere din nou pe Jennifer, când îi amintise de sora ei, aşa merita şi el acum tachinările .
Elizabeth clipi de mai multe ori când Jennifer o luă în braţe şi îi mulţumea. Nu prea înţelegea de ce îi mulţumea aşa. Nu făcuse cine ştie ce. Dar totuşi o luă în braţe şi murmură un "cu plăcere" , după care îi mulţumi şi ea.