At the end of the day

[Bell Evans]

Pasii ei umpleau aproape intreaga liniste a coridorului scufundat in intuneric; aproape ajunsese, dar tot se mai ruga in gand sa nu se intalneasca cu Filch, sau mai rau, cu insusi Peeves. Chiar nu ar fi fost momentul potrivit.
Ofta aproape usurata cand gratiile din fier forajat ale bibliotecii aparura pe dinaintea ei; rosti Alohomora! si intra in graba.
Linistea dintre rafturile impunatoare de carti fusese ca un calmant pentru ea; se indrepta cu pasi hotarati spre a doua intrare din biblioteca, intrarea in Sectorul Interzis - cea mai interesanta parte din intreg castelul, dupa parerea ei,

Nu mai fusese de mult aici; drept pentru care curiozitatea de a rasfoi din nou una din acele carti incepu sa creasca pana cand hotari ca era timpul pentru o noua vizita.
Deschise si a doua usa, patrunzand poate pentru a mia oara in acea parte a bibliotecii. Mirosul inchis de carti o izbi inca din prag, si abia dupa ce inchise usa in urma sa observa cu stupoare ca mai era cineva acolo. Ridica usor bagheta, incercand sa'si dea seama cine e. Insa nu parea a fi o figura cunoscuta.
"-Cine esti?" il intreba ea, cu o voce joasa.