Undeva

[Aylee L. Lovel]

Aylee o privi din nou pe Viperina din fata ei. II pica fisa. O chema Eliza. Si locuiau in acelasi dormitor de trei ani, iar acum aproape ca se explodasera un pe cealalta. Aylee se aproprie de fata cu parul verde si zise scurt. 'Aylee'. Fata dadu din cap, semn ca intelese mesajul. Amandoua se uitara din nou in jur. Dupa privirile aruncate de Eliza prin clasa se vedea ca si ea ajunsese acolo cam deodata cu Aylee. Au pornit una langa alta inspre catedra sfaramata. Cu o viteza fulgeratoare Raven isi scoase cutitul si il infipse in lemnul candva atat de puternic. Acesta se sfarama, ramanand in urma doar aschii, singurele martore ale unei nenorociri care lovise sala aceea. Cauta in memorie. Trebuia sa existe vre-o referire la camera aceea in vre-una dintre cartile cu istoria scolii. Nu ii veni nimic in minte. Parca acea camera nu existase pana ele nu o descoperisera. Insa ceva sigur a existat acolo inaintea lor, dezatrele de genul acesta nu se produc asa, singure. Pierduta in gandurile ei nu mai fusese atenta la ce facea fata de langa ea. Aceasta o trezi insa tragand-o de maneca. Ii arata o bucata de perete. Sau ce mai ramasese din acesta, deoarece in mijlocul sau isi facea aparitia o uriasa gaura. Panzele de paianjen o acopereau, astfel incat lumina isi facea greu aparitia. Se chinua exact ca un mut in clipe de agonie, cand ar striga, ar urla, dar nu are cum, e fara speranta. Inainte sa treaca prin perete, Aylee privi marginile gaurii. Erau negre, aproape transformate in scrum, pete negre ca cele ce se gaseau sub banci. Se uita la colega ei care se pare ca ajunsese la aceeasi concluzie. Dar ce putea sa provoace un foc atat de puternic incat sa gaureasca pereti? Si cum de distrugerea era doar in sala de clasa si in camera de langa, care probabil apartinuse profesorului? Coridorul ce ducea la usa era intact, daca nu luai in seama mizeria care ar fi trebuit curatata de mult si de multe ori. Cumva trebuia sa dea la o parte panza de paianjen care acoperea poarta spre camera alaturata. Insa Raven nu avea de gand sa atinga asa ceva. Nu de frica, dar bluza ei era noua, nu avea de gand sa o murdareasca deja. O privi pe Eliza, dar aceasta nu mai era la locul ei, nu era unde o vazuse ultima oara. Aylee se intoarse si o vazu ca venind inspre ea cu un scaun. Si acesta zbura. Pentru cateva clipe invinse gravitatia, levitand intre cer si pamant. Raven se dadu la o parte din calea acestuia, astfel incat acesta trecu exact prin poarta de panza de paianjen, lasand in urma sa o gaura. Iar cand ajunse dincolo se facu tandari. Lui Aylee i se parea ca asa, distrus se potrivea mult mai bine in decor, decat cum era inainte. Intreg. Aproape intact.'Frumoasa aruncare, Verde' zise Aylee, hotarand ca ii place culoarea parului colegei sale. 'Cred ca acesta a fost un cos de trei puncte. Ba mai mult, eu ti-as mai da un punct pentru aterizarea faina pe care a avut-o saracul scaun...' continua Aylee razandu-i colegei sale, in timp ce trecea prin gaura. In fata ei, Eliza radea si ea.