You're my cup of tea ...

[Scarlett Soul]

Receptionase imediat mesajul de pe chipul prietenei sale, Viperine. Si stiuse ca nu avea de gand sa spuna nimic, chiar daca gandurile ii erau atat de intense incat aproape ca-si cantau singure povestea.. Pana la urma oricat de diferita, de fericita era in acea dimineata frumoasa, vechile obiceiuri se pastreaza mereu. Acum era din nou acea fata linistita, sumbra,pe care Scarlett o numea uneori Fiica Tacerii.
"Cum ma vad e una, cum sunt e alta !" gandi Cercetasa in timp ce un gand ii se infatisa, ca un sclav supus, la picioarele regelui sau : " Mi-au spus sa privesc in oglinda, sa-mi vad lipsurile enorme si sa nu-i mai caracterizez pe ei. Am incercat si am mers mult pana sa ajung in fata oglinzii, insa nu am reusit sa-mi deschid ochii, feriti de realitate prin vise absurde. Stiu cum sunt si nu am nevoie de o bucata de sticla care sa ma aprobe, vreau doar un colt de liniste unde sa nu mai fie atat de frig. Stiu multe, dar imi scapa si mai multe ... Daca m-as privi acum in oglinda, as cadea uda, flamanda , dar multumita si ... si nu as suporta contrastul. Probabil as sparge oglinda. Sa nu ma mai vad decat in cioburi, in cioburile mele colorate. "
- Da, da, da, sigur. E minunat ca ne intalnim dupa atata timp, spuse Scarlett, nestiind care era subiectul discutiei.
Totusi le stranse pe Rose si pe Aylee intr-o imbratisare calda. Cu toate aveau nevoie de asta. Era convinsa, cu toate ca nu stia nimic din ceea ce se intamplase de cand Rose se asezase la masa.
Ridica ceasca de ceai si isi umezi buzele, dupa care lua trei inghitituri mici. Spera ca acea dimineata sa se sfarseasca la fel de frumos cum incepuse.