Excalibur

[Dawn Snow]

" - Dawn? De cand e Hogwarts un loc sigur?"
" - Aa... Nu stiu... Dintotdeauna?"
Cuvintele lui Dawn erau pline de sarcasm. Isi privi sora cu suspiciune. Se intinse peste masa pentru a o privi in ochi.
" - Ce e cu tine, Ema? Ce te face sa porti astfel de ganduri si intrebari prostesti? Stii si tu de siguranta Hogwartsului"
Asta era ciudat. Era sigura ca sora ei stia, nu avea logica contrariul. Si totusi, Ema continuase sa puna intrebarea, ca si cum ar fi avut nevoie de o dovada.
Capruiul incerca sa sfideze verdele. Soimencei ii veni in minte combinatia ciudata si comparatia si mai ciudata. Se gandea la culoarea ochilor ei si ai Emei ca la o legatura. Ea ii avea caprui, Ema verzi. Caprui, maronii, precum crengile unui copac. Verzi, asemenea frunzelor. Iar acum, crengile incercau sa scuture zdravan verdeata, sa o domine. Dar poate ca frunzele dominau crengile. Vantul avea efect asupra lor si actionau ca o vela. Dawn isi scutura capul, dar nu dadu inapoi.
Dupa cateva clipe de insistenta, rase.
" - Incerc sa te hipnotizez aici, Emm" chicoti ea.