Trapped in nightmares.

[Effy K. Dietrich]

Elizabeth era destul de îngrijorată. Spera ca ceea ce auzise să fie doar un animal aşa cum presupusese. Dar dacă nu era? Dacă ar fi fost un vrăjitor probabil că le-ar fi atacat. Acest gând o mai linişti pe Cercetaşă, dar grijile nu dispărură în totalitate. Exista o şansă, mică ce-i drept, dar totuşi exista ca un vrăjitor să le întindă o cursă, să aştepte să fie vulnerabile, neatente. Se gândi numai la acest lucru până când simţi un miros neplăcut. Tuşi şi îşi duse mâna la gură dezgustată. Mirosea a putred. Se întreba dacă şi Eveline simţea asta , dacă înnebunise. Îşi întoarse capul spre ea, dar prietena sa i-o luă înainte.

"Ţie nu iţi miroase ceva?" întrebă Eveline
"Ba da " zise Elizabeth strâmbându-se, căci mireasma neplăcută din aer îi făcea rău.
"Bun.Mă temeam că sunt singura care are halucinaţii" zise Eveline.Elizabeth chicoti. Şi a se gândise că înnebunise.
" Dar totuşi .. a ce miroase?" întrebă Elizabeth uşor. Nu îi plăcea deloc şi faptul că acest miros apăruse din senin o neliniştea şi mai mult.
"Nu ştiu.Însă mi se întoarce stomacul pe dos" mormăi Eveline.Elizabeth dădu uţor din cap. Acelaşi lucru simţea şi ea.
"Ia-o pe acolo" îi indică Eveline fetei. Cercetaşa o luă în direcţia indicată sărind peste o rădăcină . Se pare că prietena sa n-o văzuse căci se împiedică şi căzu,
"Ah!" zise ea. Elizabeth se întoarse imediat spre ea şi o privi îngrijorată. Spera că nu căzuse rău. Atât le-ar mai fi trebuit în acea seară.
"Ce ciudat" zise ea ridicându-se în picioare. Elizabeth nu băgă de seamă că spusese acele cuvinte.
"Eşti bine?" Întrebă ea uitându-se de sus în jos la Eveline încercând să vadă dacă are vreo rană. Cercetaşa dădu din cap şi se uită la piatră uşor încruntată
"Ce e ciudat?" Întrebă Eliza apropiindu-se de ea ca şi cum abia acum auzise exclamaţia. Privi piatra.
"Piatra asta. E...ciudată" Zise Eveline, iar Cercetaşa o aprobă după ce studie obiectul. Avea trei colţuri, ca un fel de stea sau piramidă...Nu ştia exact ce era.