Ochiul vanat

[Ema Snow]

Ema cobori in camera de zi, strangandu-si parul intr-o coada de cal. Ii era ingrozitor de cald.
" - Cica Serena e in Aripa Spitalului" chicoti un baiat, iar Ema se incrunta.
Un Soimean ranit. Spera ca nu era ceva grav. Nici nu se mai gandi sa se intoarca si sa-si ia roba. Traversa camera, lasandu-si mana sa alunece cu putere pe ceafa baiatului vesel.
" - Mai fa asta o data si promit ca te pun sa cureti intreaga camera" sopti Ema mai mult pentru ea.
Cobori in goana si aproape alerga pe coridorul pustiu. Din cand in cand, cate un elev i se ivea in cale, iar ea se grabea sa-l ocoleasca. Ignora total bataia cu apa a unor boboci in curtea interioara. In fond, chiar ii prindea bine sa simta racoarea picaturilor pe fata si pe antebratele dezgolite.
Intra in liniste in Spital, zarind-o pe Serena in apropiere. Silueta Soimencei se sontura usor intr-un lighean intors, iar Ema se stramba vag cand vazu ca tricoul bleu statea ciudat. Si-l aranja in timp ce mergea.
" - Hei" zambi ea bland, punandu-si mana pe umarul Serenei. " Esti bine? Am auzit ca esti aici... Ce s-a intamplat?"