Cancelaria

[Edward Kiranov]

Edward vedea cum cancelaria devenea din ce in ce mai aglomerata.Probabil aceasta era una dintre lucrurile care nu s-au schimbat de cand a fost plecat,plus mobilierul vechea pe care il indragea foarte mult .De cele mai multe ori ii placea sa petreaca timp cu profesorii, mai ales ca majoritatea dintre ei aveau o experienta destul de mare in lumea magica si de ce nu ,erau chiar oameni inteligenti cu care puteai comunica cu usurinta.

Ascultase fiecare cuvant al noii profesoare ,desi inca nu era convins ca Istoria Magiei e chiar o materie atatat de palpitanta,avand in vedere faptul ca nu era cu siguranta una dintre materile lui preferate..nici macar o materie care sa ii deschida o portita de curiozitate ,insa zambise si se prefacuse ca a inteles totul perfect.

Stia ca in curand va trebui sa se reintoarca la ore ,dar mai erau cateva minute ,timp in care putea asculta pe “furis” discutile celorlalti profesori si sa isi consume cafeaua de dimineata “Oribila,dar macar imi face bine” spuse el dupa ce mai lua o gura .Intradevar,cafeaua facea miracole pentru el –mai ales ca il ajuta sa ramana treaz si sa nu se incurce in vorbe in timp ce isi prede lectia.

Observase cum profesorii intrau in cancelarie, unii dintre ei pareau foarte noi iar altii parca ii readuceau aminte de un chip vazut si inainte sa plece. Oricum salutase cu respect atat pe doamna Rosalie Alden cat si pe Melisse Yvonne Carter ,desi nu le cunostea de fel .Vasuze ca una dintre profesoare statea foarte retrasa pe canapea ,si o invitase sa se alature conversatiei dintre el si Ginny.

Datorita faptului ca s-a luat intr-o discutie cu domnisoara profesoare ,isi pierduse cartea pentru cursul lui .Pentru majoritatea vrajitorilor nu parea un lucru foarte important,insa pentru el era. In afara de faptul ca era una dintre cele mai folositoare manuale de Griji Fata de Creaturile Magice,cuprindea si cateva pagini scrise chiar de el despre noile specii pe care le-a descoperit in diferite expeditii.

Rasuflase foarte usor cand o gasise pe una dintre masutele de lemn din cancelaria,chiar langa o lumanare ce parea se stinga foarte curand.Se asezase din nou pe canapea in timp ce astepta ca momentul acela sa se “animeze” cat de cat si noi profesori sa se alature discutiei – Edward era o persoana cat de cat sociabila ,si tot timpul ii facea placere sa vorbeasca cu un grup de oameni aflati la acelasi nivel cu el.