Don't look back

[Effy K. Dietrich]

Ea nu atinsese niciodată o fantomă, deşi era curioasă cum te simţeai. Ellena nu dăduse semne că simte frigul atunci când îl atinsese pe călugăr, dar nu ştia sigur dacă era şi la la fel. Toţi care atinseseră o fantomă avuseseră parte de frisoane, dar nu ştia dacă acest lucru chiar era adevărat sau se prefăceau pentru a fi ca toţi ceilalţi. Acesta era un lucru comun la cele două lumi , a Încuiaţilor şi Vrăjitorilor, exista acel obicei de a te lua după ceilalţi doar pentru a nu fi considerat un ciudat. Ei nu îi părea un lucru rău a fi deferit, chiar îi plăcea acest lucru.

"Dar de ce nu simt frigul când te ating?" Întrebă Astropufa întrerupând şirul gândurilor lui Elizabeth. Fata stătu o clipă şi se uită la Călugăr, care nu părea să ştie răspunsul, poate doar o părere. Cercetaşa se uită la Sir Nicholas, care părea că se gândeşte, căci pe chipul lui palid şi traslucid se zărea o cută de încruntare. Eliza se gândi şi ea.
"Cred că e diferit de la o persoană la alta". Zise Cercetaşa veselă." Eu de exemplu..." Întinse mâna spre Călugăr şi îl atinse. "Simt doar un fior, atât." Murmură ea şi îşi retrase mâna. Se simţea noroasă că simţea doar atât, auzise că sunt unii elevi care simt că le îngheaţă mâna.