Darkness.

[Heather M. Ambrose]

OOC: Oops Sorry, insa atatea luni in care am scris Melisse, m-am obisnuit asa - si imi cer scuze pentru postul stupid si scurt - e 2 noaptea -/.

BIC:

• Savannah privea neincrezatoare spre incercarea fetei de calmare a animalului. Fu uimita ca dupa ce viperina isi terminase treaba, acel Lucs o asculta si pleca. Viperina ii ceru fetei sa mearga dupa ea, iar Savannah, nevrand sa intre in alte belele, o ascultase (una dintre putinele dati in care asculta vreodata pe cineva).
  Centaurul pleca, coada sa maronie si lunga miscandu-se din cauza galopatului. Lucs se adanci in padure, Savannah pierzandu-i urma.
  - Alta viperina? intreba Savannah ironic dupa ce fata ii salvase spatele.
  Normal, ar fi trebuit sa ii multumeasca, ar fi trebuit sa ii fie etern recunoscatoare pentru ca i-a salvat viata, insa nu facu niciun semn de apreciere: pentru ca Savannah era facuta din ura. Era ca si cum ar fi adunat in ea toate partile negative ale oamenilor, ea fiind un robot-distrugator. Bineinteles ca mai avea si momente bune, insa acestea erau foarte rare.